Cât de imbecilă trebuie să fie Europa?

Sigur că demisia guvernului e acum un subiect pe buzele tuturor. Nici măcar nu m-am ostenit să citesc reacţiile de care s-a împănat media de la noi: totul e previzibil ca tip maniheist de reacţie. Unii, aşa cum se aude pe stradă, aplaudă, alţii, după acelaşi tipic, deplâng. În miză, cică, sunt pieţele de desfacere europene şi în asta ar consta abominabila crimă a comuniştilor, democraţilor şi neafiliaţilor, care au votat pentru prăbuşirea (iau cuvântul de pe site-ul Radio Europa Liberă, reputat parcă pentru temperanţa sa) executivului. A! – şi Acordul de asociere. Tot cică.

Posteritatea acatistelor

Viorel Mihail s-a enervat: scoate din bîlbele unor comentatori de fotbal de la Moldova 1 (n-aţi privit? Bravo: constipă sau ulcerează, după caz) o concluzie apocaliptică. Pe scurt, ideea este că de cînd Todercan, fostul preşedinte al Televiziunii, a fost schimbat, în post succedîndu-i doamna Sîrbu, la Moldova 1 s-au înmulţit naţionaliştii. Nu ne spune ce crede despre faptul în sine; în schimb îl ia la bani mărunţi în latură practică. Adică: „... de ce fără Todercan comentariile la meciurile din Liga Campionilor s-au transformat în camere de tortură pentru telespectatori? Comentatorul n-are idee de componenţe, încurcă fotbaliştii pe teren, şi cînd camera de luat vederi, în reluare, îi arată gafa, el nici nu-şi cere scuze. [...] Lovitura paralelă cu poarta la el e perpendiculară cu poarta, iar pasele sînt... neimprecise”.